scrisoare catre prietena mea

stiu ce vrei sa spui... lucrurile nu sunt deloc in regula cateodata si nu par a se indrepta. toti imbatranim, ne imbolnavim, ne prostim si o luam putin razna si uneori in acelasi timp si ne gandim ca asta e drumul sigur catre nefiinta. nu stiu ce sa-ti spun. viata merge intotdeauna mai departe. noi alegem daca mergem o data cu ea sau ignoram "astfel de intamplari". nu stiu de ce ne sunt date sa le traim cam pe toate o data. Dumnezeu ne incearca. viata e inexplicabila, o traiesti sau nu o traiesti. cu bune si rele. cred ca ni se poate intampla oricand orice si de asta e mai important ca niciodata sa traim clipa, sa fim impacate cu cine suntem si ce facem si sa avem setea de a cunoaste cat mai treaza desi habar nu avem ce ne va aduce asta, dar daca nu ne fortam putin limitele, nu vom descoperi despre noi decat ca lasitatea ne e numele mic. cam asta cred. te pup! fii treaza si zambitoare. atat de putin cat poti incearca sa zambesti. fruntea sus, privirea inainte si credinta ca Binele e posibil in suflet! Binele chiar e posibil!