Povestea lui Eugen

(Eugen e scriitor, dar inca nu o stie. Eu l-am incurajat mereu sa scrie si i-am scris ca sa-mi raspunda. Eugen e pur si imaculat in ideile lui si vede uneori numai bunatatea de oameni si are incredere. Increderea lui este nemarginita si bunatatea lui este ca painea calda. Eugen s-a casatorit, fetelor! Si e foarte fericit si se straduieste sa fie si sa ramana asa. Ceea ce mi se pare cel mai important!)

Povestea lui Eugen:


Toamna lor



Primavara timpurie, copii se iubesc pentru prima data. Au totul, doar au ales dintre toti si ii pot avea inca pe toti, dar nu se vor decat pe ei. Cat de fragezi is, ochii si noi pasii, iar el ... el e proaspat ras. Fluturii isi muta insectarul in stomac. Ceva e acolo. Serile trec impaturite in biletele parfumate si mici. Strazile tarzii nu-s pustii, doar ei trec pe acolo, ha ha. Mainile lor is patru copii nebuni, ce nu se despart nici la caderea serii, hu hu. Iar ea ... ea e din ce in ce mai noua ca un cadou nedesfacut, iar el ... bineinteles proaspat ras hi hi. Ceva ...ceva e acolo, ceva ... .
El o cunoaste acum de o buna bucata de vreme. Da, el o stie pe ea chiar bine de tot. Mainile lor se intalnesc mai mult formal, in rest, au treburi. Cearceafuri tarzii freamata rar, pline de griji pentru ca a doua zi intra la spalat ca niste servetele de unica folosinta. Ceva ... ceva ce? Diminetile se trezesc devereme si ii trezesc si pe ei, mai ales ca el trebuie sa fie intotdeauna ras si aranjat. Fluturii isi vad de ale lor, ea comanda de la Avon si mananca Bifidus. La cafe(ne)a se fac prezentari, el nu-i stia pe Cosmina si Florin, ea isi aseaza taiorul, el priveste la masa de alaturi, ea la el si apoi in gol. Ceva ... Ceva nu mai e acolo! Sa spunem lucrurilor pe nume ca doar ei nu mai sunt copii si de acum stiu ca ceva nu mai e acolo si poate nici n-a fost. Nu se mai vor, iar altii le cam vin peste mana. Ar alege fiecare pe altcineva, dar e greu si parca nu mai e acelasi lucru. Iar ei si ceva intre ei e practic imposibil.
Acum, e toamna tirziu - 23 noiembrie, se-ntalnesc sa discute despre ei si a cui a fost vina. Ea ii cere o tigara si gata, nu mai are nici un rost. El ii da o tigara si tace ... Ea se ridica sa plece, dar ce fragezi is ochii si noi pasii si iarasi e noua ca un cadou nedesfacut, iar el ... el e proaspat ras.