Dupa atatea linii trase cu cerneala amara nu a mai ramas nimic ... chiar nimic din aerul pe care il respiram.
Acum stiu, dragostea e pentru cei care au un dram de noroc. Acel dram care-i pune fata-n fata la timp.
Dragostea e pentru cei ce asculta aceeasi muzica in linistea din care ceilalti nu inteleg nimic.
Dragostea e pentru cei mai frumosi dintre noi si pentru cei mai frumosi dintre cei frumosi.
Dragostea e firul rosu dintr-un film alb negru la care cei doi nu-i dau drumul nici dupa ce au parasit platoul.
Dragostea e pentru copii care raman copii si apoi pasesc in basmele lor iar de acolo se intorc cu aripi de fluture.
Noi nu ne regasim in niciuna din aceste ipostaze, cred ca o stii acum.
Nicicand nu ne-am avut unul pe altul, iar acum e timpul sa ne luam adio .
