Unii oameni isi dau foarte repede seama ca s-au indragostit pentru ca nici ei nu stiu ce se intampla cu ei si atunci le pica fisa!
Altii cand se indragostesc, de regula, trec mai intai prin perioada de negare! Li se pare ca "au ales" o persoana prea altfel, care are prea-prea mult din toate si care ar trebui, cel putin in mintea lor, sa fii fost altfel! Sunt oameni (pe care ii cunosc bine) care atunci cand se indragostesc, asteapta pasivi sa le treaca, la fel ca si cum ar avea o raceala. Stii cum se spune? Cu pastile, iti trece in 7 zile, fara pastile - intr-o saptamana! Cam asa si cu ei.
Dragostea pe care o simt ii copleseste, ii rusineaza, o ignora, se critica singuri, intrebandu-se de ce oare se comporta in prezenta celui "iubit" in acest fel.
Pe langa toti cei de mai sus, sunt alti oameni care nu se indragostesc. Unii dintre ei s-au indragostit mai demult "in tinerete", au suferit si au regretat. Multi dintre ei au decis la momentul potrivit sa se casatoreasca, sa faca si copii alaturi de "persoana potrivita" si au incetat sa mai viseze la dragoste. Sunt oameni mari si fara minte! Este atat de frumos sa fii indragostit!
Mai trist decat atat este ca am o prietena buna, care nu cred ca s-a indragostit niciodata in viata ei. Se iubeste atat de mult pe ea incat nu a aflat cat de placut este sa te abandonezi in dragostea pentru celalalt. Din pacate, la cum decurg lucrurile, nici nu va mai afla vreodata! Cateodata, cazi in praspatia pe care tu singur ti-ai sapat-o si nimeni nu te va mai putea scoate de acolo! Pentru ca nu mai conteaza!
