Cand nu mai ai dorinte, inseamna ca au amutit in tine toate strigatele, toate cantecele, toate povestile nespuse. Cu cat ai mai multe dorinte, cu atat esti mai bogat, mai dornic sa fii generos cu ceilalti pentru ca Universul sa fie la randul sau cat mai generos cu tine. Listele de dorinte sunt farame din trecutul, prezentul si viitorul nostru, sunt ingheturi sub care apa impunge fierbinte. Dorintele ne tin in viata, dorintele ne mana in lupta, dorintele ne fac sa ne indreptam privirea, sa ne scuturam praful de pe noi, de pe inimile noastre. Sunt multe feluri de dorinte, dorinte stupide, dorinte dureroase, dorinte nebune, dorinte cuminti. Exista toate genurile de dorinte. Cele mai multe dorinte, draga mea, sunt date ca sa ne aminteasca mereu ca suntem facute din oase si sange. Cele mai simple dorinte si deopotriva cele mai complicate, mai grele, mai ascutite sunt legate de barbati, dar astazi nu vorbim despre ei, astazi traim alaturi ei si incercam ca asta sa insemne mai mult decat atat. Mi se intampla insa cateodata, ca acum, chiar daca ceea ce este in jurul meu incepe sa semene a ceea ce mi-am dorit si realitatea prinde contururi ca de vata de zahar: mare, alba si pufoasa, mi se intampla sa imi doresc sa evadez intr-o fotografie. Vezi fotografia de mai sus? As vrea sa ma pierd in ea pur si simplu, sa ma duc, sa nu se mai stie nimic de mine, sa nu mi se vada urmele pe nisipul rozaceu, sa dispar ca si cum niciodata nu as fi existat in realitatea asta prozaica, in care toate au un rost si locul meu e langa el, acel el, un el caruia niciodata nu i-as putea povesti de fanteziile mele, de nebuniile mele, la care nu m-as putea intoarce niciodata cu talpile murdare de nisip roz. Este atat de constient de cine este el si de cine sunt eu pentru el incat pur si simplu nisipul roz nu ar exista, ar fi doar picioarele mele murdare, de o mazga de culoare putin cam incerta. Parca ii vad ridurile de pe frunte si fata lunga, intrebatoare.
